Esti gata pentru adevar? Vrei sa stii cine esti cu adevarat? Ce inseamna profunzimea maxima? Ce inseamna sa fii o fiinta ce percepe o realitate infinita folosind facultati finite? Mai mult ca sigur nu esti gata, pur si simplu pentru ca majoritatea oamenilor nu sunt. Insa in cazul in care esti gata, si tu, precum a spus Terence McKenna, “ai privit cu seriozitate notiunea ca intelegerea universului este responsabilitatea ta, pentru ca singura intelegere a universului care iti va folosi este propria ta intelegere”, atunci acest articol este pentru tine.
Imagineaza-ti ca esti energia primordiala. Vizualizeaza-te indepartandu-te cu viteza luminii de singularitatea embrionica a Big Bang-ului. Nu poti fi creat si nici distrus, insa iti schimbi in mod constant forma. Devii galaxii in curs de formare. Devii stele care explodeaza. Devii planete distincte. Devii pretioasa apa si oxigenul. Devii procesul vietii in sine. Devii organisme vii: plante, copaci, animale. Apoi devii un anumit tip de animal numit fiinta umana ce poate denumi obiectele si eticheta aspecte ale propriului sine.
Acest proces poate desface structura ta infinita printr-o judecata cruda si un proces de eroare care iti aminteste de evolutie. Apoi devii o fiinta umana unica, cu amprente unice si trasaturi faciale distincte. Te nasti intr-o anumita data. Ti se da un anumit nume. Cresti cu ideea a cine esti, sau cine poti sa fii, iar aceasta idee te conduce, inevitabil la acest moment in care stai, oriunde ai fi tu acum, citind acest articol.
Prima lege a Termodinamicii spune: “Energia nu poate fi nici creata, nici distrusa, insa isi poate schimba forma.” Aceasta este cunoscuta si sub numele de Legea conservarii energiei. Acesta este adevarul in legatura cu cine esti cu adevarat. Esti un aspect al acestei termodinamici. Esti o personificare vorbitoare, care rade, care vorbeste, care sta etc., a energiei inerente din aceste univers, care isi schimba forma de la inceputul timpului. Tot ceea ce esti a fost odinioara in cuptoarele fierbinti ale unei stele.
Energia care curge prin corpul tau chiar acum este exact aceiasi energie care exploda la inceputul universului. Ea doar a trecut prin multe forme pentru a ajunge in cele din urma sa dea viata mintii, corpului si sufletului tau, prin intermediul propriei vitalitati. Adevarul profund al tau este o singularitate cuantica ce isi doreste, nazuieste, ce are o pofta infinita de a se observa pe sine in actiune, sa devina constienta de sine in toata gloria sa galactica. Nu esti o farama in univers; esti intregul univers in interiorul unei farame. Intr-adevar, tu esti universul care incearca sa se convinga pe sine de sine.
Dupa cum a spus si Alan Watts, “Ceea ce faci este ceea ce face intregul univers in locul pe care tu il numesti aici si acum. Esti ceva ce intregul univers face in acelasi fel in care valul este ceva ce intregul ocean face. Adevaratul tu nu este o papusa pe care viata o impinge de colo-colo. Adevaratul tu profund este intregul univers.”
Esti energie care nu poate fi creata si nici distrusa, insa care poate si vrea sa isi schimbe forma. Ti-ai schimbat forma de la inceputul universului. Ti-ai schimbat forma cand ai devenit stea. Ti-ai schimbat forma atunci cand ti-ai explodat maruntaiele bogate ale stelei si ai devenit pamantul. Si iti vei schimba forma cand mori. Viata nu este pur si simplu liniara, ea este vibrant non-liniara. Viata are si va avea intotdeauna o dimensiune non-liniara. Nu poti scapa din ea. Exista doar un singur lucru in frumusetea ei absoluta si non-liniara, dar si in eleganta formei: iubirea. in schimb, iata ce se naste cand picam in capcana de fi nemultumit de manipularea liniaritatii simple a vietii si de ideea de separare: frica.
As putea continua sa vorbesc despre modul in care intelegerea principiului incertitudinii a lui Heisenberg, a ecuatiilor lui Schrodinger, a teoremei incompletitudinii a lui Godel, a impletirii cuantice, a experimentului cu doua gauri si a multelor interpretari ale enigmelor cuantice ce conduc toate la aceasta concluzie, insa acestea sunt doar o incercare teatrala liniara, in van, de a gandi non-liniar. Exista chiar si o ipoteza ce iti poate deschide ochii (Biocentrismul) care dezvaluie modul in care viata continua dupa moarte.
Insa tot ceea ce trebuie sa stii este faptul ca singurul mod in care realitatea sufera de acest paradox este in sensul ca tu esti un paradox care merge si vorbeste. Realitatea in sine implica propria constiinta si asta creaza paradoxul. Spatiul si timpul sunt doar unelte ale mintii pe care le folosim pentru a influneta intelesurile impotriva nonsensului. Noi SUNTEM energia primordiala, aceiasi energie care a curs inca de la inceputul universului si care a trecut prin destule forme pentru a deveni noi (tu si cu mine), care percepem universul (care este noi insine) desfasurandu-se.
La sfarsitul zilei, natura realitatii trece dincolo de teoria BIg Bang-ului, de fapt. Acest lucru se intampla pentru ca toate teoriile umane sunt in mod inerent impregnate de finit: ele se bazeaza pe presupunerea falsa ca universul este ceva ce este “acolo, in afara” mai degraba decat in interiorul nostru, ceea ce ne face sa ne invartim in cerc, mereu inapoi la faptul de necontestat ca suntem un aspect al universului care se percepe pe sine. Nu suntem in intregime indepenti, fiinte constiente care percep universul; suntem aspecte independente ale universului constient care se percepe pe sine. Dupa cum a spus G. Spencer, “Universul trebuie sa se extinda pentru a eluda telescoapele prin care noi, care suntem el, incercam sa surprindem, ceva ce noi suntem de fapt.”
Deci cine esti tu? Esti eu. Cine sunt eu? Sunt tu. Noi suntem Cosmos. Suntem insasi tesatura si structura existentei care se percepe pe sine. Insa, si aici este dificultatea, la fel sunt toti ceilalti. Nu sunt maret pentru ca STIU ca asta sunt eu; sunt maret pentru ca asta ESTE cine sunt. Si deodata nu mai suntem asa mici.
https://www.youtube.com/watch?v=mMRrCYPxD0I
https://www.youtube.com/watch?v=mMRrCYPxD0I